Primăvara asta totuși / Nu-i decât o copie… ar fi spus poetul. Săptămâna trecută vreme de plajă, azi cald dar vânt și nor !  Ce facem cu musafirii după ce terminăm cu grătarul ? Dacă plouă ? Oricum pe vântul ăsta nu putem sta afară să aruncăm mingea la coș, de bârfit am epuizat toate cunoștințele, televizorul a mucegăit…. Un amic zice că are el în mașină Nu te supăra, frate ! pentru ieșirile la iarbă verde !  Hei, ce de amintiri ! Cât am dat noi cu zarul la   jocul ăsta când ploua la munte și stăteam înghesuiți în cort !! Ce vremuri ! Totuși parcă nu mai are atâta farmec, știți cum e omul, vrea mereu ceva nou. Plus că jocurile care seamănă cu ale americanilor puși pe câștig și dat cu zarul parcă nu mai au așa trecere, noi suntem europeni !! Mândri de asta !!  

Și uite așa s-a iscat o discuție fierbinte, cum să petrecem noi după amiaza asta în mod inteligent, distractiv dar și modern ! Să-i atragem pe toți din grup că parcă eram o familie de portughezi la prânzul de duminică, de la cel mai mic de puțin peste șapte  ani, până Buni de 96 de ani (verde Buni !!) Păi vine repede o idee : tot cu board games petrecem! Ce-i aia ?! A, da, bunicul nu știe engleză. Jocuri de societate, Buni !!  Se ridică țanțoș pregătit de un dans de societate ca în vremea tinereții lui dar are o dezamăgire, noi scoatem din raft câteva cutii, jocuri care te țin în grup unit, mai mulți, nu neapărat doi ca la dansul de-l dorea Buni ! No, tulai Doamne ! îl aud pe Buni zicând. Cică el nu știe să joace, că e prea modern, că  și că, motive ! Îl așezăm repede la masă lângă strănepot, punem cutiile pe masă și dăm cu banul. Dar Buni vrea să știe de unde sunt, cum le-am luat, cine ne-a învățat, multe. Îi spunem repede că sunt de la Oxygame, tipii ăia care s-au dus la Carcassonne în 2006 și gata, au fost încântați și au creat și cutia.ro  unde afli tot ce vrei despre jocurile astea noi ale lor.

Nici nu știți cum s-a luminat Buni când a văzut că scoatem din cutie niște cartonașe precum cărțile de joc de care era pasionat cândva. A luat prima cutie și a studiat-o cu atenție, avea un cuvânt pe care-l adoră, royal !

Gata, l-am prins în joc, Buni alege din prima  Port Royal !

Port Royal - joc de societate

Primul joc pe care l-am și jucat i-a atras pe toți. Joc nou pentru noi, stătea de puțin timp pe un raft în living și aștepta debutul în grupul nostru. A fost puțin dificil să-l înțelegem până când ăla micu’ de n-are opt ani împliniți cum sunt indicațiile pe cutie pentru vârsta jucătorilor, a luat un telefon nesupravegheat și ascuns după șemineu a deschis lecția .     

Decât să vă explic eu cu greșeli, să se lase cu bătăi în săbii,mai bine urmăriți indicațiile bine făcute de cei de la cutia.ro, noi ne-am lămurit imediat și am câștigat timp de joc. Așa că ne-am prins într-un joc de cărți aprig pentru 2 – 5 jucători !  

120 de cărți care ne-au adus printre noi 60 de personaje diferite, adică preoți, marinari, pirați, negustori, dame, măscărici, guvernatori, coloniști, căpitani și amirali, apoi 50 de nave colorate diferit în 5 culori dar și navele diferite ca model de parcă ar fi fost aduse din muzeele cuceritorilor portughezi că doar acolo vezi atâtea tipuri de galioane, fregate, chiar și pinasa militară.

Nu ne-am certat, fiecare a avut șansa de a încheia afacerea vieții fără a lăsa portul controlat fără nave. Fiecare am reinvestit profitul, am intrat în grațiile guvernatorilor și minune, am pus mâna pe câte o expediție ! E drept că săbiile s-au încrucișat destul de des dar ce nu face omul pentru a strânge galbeni sau puncte de victorie.

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană

După trei ore am zis să trecem la   Extensia “Port Royal: Doar încă un contract . Deja aveam lecția învățată, adică i-am luat-o puștiului înainte și am pus mare pe ecranul tv conectat la net,  manualul ! Bucurie mare, jocul ăsta se poate face și de unul singur (Buni e încântat), cică este o Extensie rafinată pentru 1-5 jucători !! Plus că apar 14 personaje noi din care 4 artileriști (emoție, Buni chiar a fost artilerist !) și 5 funcționari. Apoi corăbii, cubulețe de lemn dar cel mai tare cele 18 contracte cu două variante, una competitivă și a doua cooperativă ! Nu  CAP stați liniștiți dar sunt contracte noi după ce am luat expediția din primul joc,  cunoaștem calici, pirați, stăpânul mărilor și chiar majorare de taxe . Galbenii curg, fiți siguri !!

Port Royal: Doar încă un contract... - joc de societate

Dragilor, ce să vă spun că ar fi mult timp de vorbit. Dacă noi toți mai jos ca vârstă decât Buni am jucat, ne-am distrat, ne-am oxy creierele, ne-am desprins puțin din rutina zilelor lucrătoare ale săptămânii, iată că pentru Buni a fost un eveniment deosebit ! În primul rând a aflat încă o dată că prăpastia dintre generații e un mit acolo unde există dragoste și înțelegerea rostului vieții. Vă dați seama că dacă jucam handbal sau volei, Buni nu putea participa. Nici la dansuri n-ar fi rezistat și ar fi fost abandonat pe o bancă privind trist în amintirile lui. Nici o partidă de bancuri sau jocuri de cuvinte nu puteam face împreună cu Buni, rapiditatea de gândire s-a mai ascuns de el. Așa i-am dat din puterea jocului de cărți pe care l-a adorat dar l-am făcut și părtaș la lumea noastră din mileniul trei. Și a avut ocazia să fie ascuțit la minte, acid dar elegant în vorbă și să ne mai muște puțin cu unele păreri atunci când noi ezitam, când i se părea că ne supărăm pe câștigător. Adică a fost oxy !

La final Buni ne-a surprins : Dragii mei copii și nepoți, de azi nu mai e cazul să-l feriți pe strănepoțelul meu când deschid eu calculatorul ! Nu voi mai privi filmele alea, știți voi, cu multe x-uri. Să ia cineva  cardul meu de pensie, să-mi cumpere câteva cutii cu jocuri, să le duc la Căminul de Bătrâni . Ei săracii n-au nimic atractiv acolo decât nemernicul de televizor care le pune doar politică și crime care-i înspăimântă! Să le dăm puțin de lucru inteligent, să-i animăm cum ați făcut voi azi cu mine !! Și cineva să meargă cu mine uneori, cu strănepotul, să vadă și el că dacă vrei poți învăța oricând, la orice vârstă și ăăă …cum le ziceți voi …. board game moderne.

Plecă Buni să se odihnească. Grătarul, discuțiile dar mai ales noile jocuri de societate l-au obosit. De pe ultima treaptă se întoarce spre noi și cu o privire asemeni dimineților cețoase de munte ne vorbește lent ca acum doi ani  când se adresa iubitei lui de o viață : Dacă vă ajunge ce găsiți pe card, luați și câteva bucăți din cubulețele alea colorate,  cubul Rubik. Știți, unii bătrâni sunt ca niște copii, se izolează în ei,  nu se apropie de alții, stau singuri și înțepeniți în uitare. Chiar dacă nu mai pot judeca corect, culorile și mișcarea obiectelor îi atrag. Sigur unii cu îndârjirea de-o știu, vor reuși, miraculos, să-l rezolve pe bietul Rubik și în negura în care trăiesc vor avea un moment de lumină !!! Parcă-i aud pe vre-o doi mai pașnici spunând către cei furioși că nu reușesc să facă cubul : Nu te supăra, frate. Încearcă din nou !!

Dragilor, luați câteva și pentru Casa de Copii, pentru mințile lor tinere și rapide.  Pentru cei până în șase anișori ar fi bun un joc ușor și atractiv. Eu zic Qwirkle  .

  Ligretto toate variantele, ar fi bune la   cei de vârstă peste opt ani !

Bine Buni, sigur ai bani pe card să ducem jocuri de societate la ambele case, de copii și de bătrâni. Și ne vom ocupa noi să afle copiii toate noutățile de pe pagina de Facebook a Oxygame !

Ziua a trecut, buna dispoziție a fost maximă. Dar mai mult ne-am bucurat pentru Buni și ideile lui deosebite, grija lui față de cei care nu au pe nimeni să-i bucure, sa-i întrețină intelectual. Jocurile de la Oxygame sunt perfecte pentru toată lumea dar pentru cei care socializează mai greu, mai rar, sunt un adevărat panaceu.



Articol scris pentru proba nr. 12 / Spring SuperBlog 2019

Poze preluate de pe cutia.ro și pixabay