Evzones Gărzii Prezidențiale sunt custodele memoriei noastre istorice. Ei conectează trecutul cu prezentul și viitorul nostru.

  Katerina Sakellaropoulou, președinta Republicii Elene 

De Evzoni știe orice turist ce merge terestru în Grecia prin Macedonia. Dar de Evzones ați auzit? Probabil doar cei ce cunosc istoria țării, a Atenei. Dar aproape toți turiștii care trec prin Atena merg să vadă schimbarea Gărzii Prezidențiale la Mormântul Eroului Necunoscut.  Ei bine, acei soldați pe care mulți dintre turiști chiar îi necăjesc, sunt celebrii Evzones,  Garda Prezidențială, Garda Steagului, fosta Garda Regală sau Garda Palatului.  Apreciați de turiști pentru frumusețea costumelor și mișcările lor, impresionanți prin tăria cu care pot sta timp de o oră nemișcați, inexpresivi, fără să scoată nici cel mai mic sunet, într-o poziție rigidă, fie că e caniculă, vânt puternic, ploaie, pericol de moarte. Aș zice că au o educație spartană dar și o voință incredibilă. Gândiți-vă că de câteva ori au fost atacați și nu s-au mișcat din front:

În timpul unei demonstrații în fața Parlamentului în 2001, un cocktail Molotov a fost aruncat într-una dintre case de pază. În scurt timp, construcția din lemn a fost cuprinsă de flăcări. Evzone care stătea lângă el nici măcar nu a clipit din ochi, până când ofițerul în uniformă standard a venit și i-a dat ordinul să se miște. Cu o uniformă arsă și parțial afumată pe o parte, Evzone a făcut-o. În ianuarie 2010, o bombă improvizată a fost plasată la 20 de metri de locul unde Evzones străjuiește Mormântul Soldatului Necunoscut, în Piața Syntagma. Deși poliția i-a informat pe Evzones despre iminenta amenințare, gardienii au refuzat să-și părăsească posturile și au rămas de pază în timp ce bomba a explodat. / wikimilitary

Desigur că nici eu n-am ratat o astfel de zi, într-o duminică de aprilie. Din Gazi unde eram cazați, am luat metroul de la stația Kerameikos până în Piața Constituției, Syntagma, 2 stații, ajungând acolo cu mult înainte de ora 11 pentru a putea ocupa un loc bun în fața postului de gardă. Degeaba, alții au fost mai harnici. Aflasem că defilarea întregii echipe, doar duminica, începe la ora 10.20, Evzones pornind de la cazarma Georgios Tzavelas (numită în cinstea lui Georgios Tzavelas, șef și erou al Revoluției Grecești din 1821). Doream să-i vedem venind pe stradă. A fost extrem de aglomerat și din cauza turiștilor fără respect pentru cei din jur, ce se înghesuiau permanent în față, am renunțat să facem poze, am ales doar să-i privim.

Într-o altă zi, seara, turiștii așteptau schimbarea gărzii.

 Garda Prezidențială, Evzones, a fost înființată în 1868 ca o unitate   combatantă dar mai mult  ceremonială de elită, cu rolul de a păzi familia regală și palatul. Din 1929, Evzones au  datoria  principală să păzească palatul regal,  apoi  Mormântul Soldatului Necunoscut, dezvăluit în 1932 în memoria morților de război ai Greciei. Din 1974 însă, după ce dictatura militară a fost înlăturată, garda  are doar un rol pur ceremonial, la Mormântul Eroului Necunoscut, la primirea înaltelor oficialități, serbarea zilelor importante, ridicarea drapelului pe Acropole.

Garda Prezidențială în marș de la unitate la locul ceremonial sau la defilare, mărșăluiește normal și de 48 ori într-un minut lovește puternic solul cu piciorul drept. pe muzica de marș standard,  Evzonaki.

Evzōnos  este un cuvânt foarte veci ce se pare că ar fi apărut prima dată în Iliada  lui Homer și înseamnă  bine îmbrăcat,  bine echipat. Chiar așa sunt dar și bine antrenați.

Soldații Gărzii Prezidențiale

Ισχύς εν τη ενώσει.   Mai puternici  împreună.

Arată bine, mai ales atunci când îi vedem în costumele de ceremonie și nu în cele obișnuite de zi cu zi. Băieții care-i privesc, mulți dintre ei, și-ar dori să fie puțin în locul soldaților. Dar ei nu știu că în spatele acestui spectacol și acestei ținute sobre, este multă și foarte dură muncă. 

În primul rând, Garda Prezidențială fiind o unitate de elită a armatei grecești, este o adevărată onoare pentru un soldat să fie selectat ca Evzone. Inițial sunt voluntari  din Corpul de infanterie al Armatei Elene dar care trebuie să se încadreze în anumite tipare. De aici începe  selecția care nu se face pe ochi frumoși. Sunt  câteva criterii pe care trebuie să le îndeplinești. Înălțimea trebuie să fie cam între 1.87 -2.05 m, soldatul  să fie sănătos,   să nu fi avut nici un fel de  intervenție chirurgicală, să fie creștin ortodox, să nu fie tatuat deloc pe zonele vizibile, să fie de o moralitate impecabilă.  Odată trecut de acest triaj, începe dura pregătire fizică și psihică, timp de cam o lună de zile, de care nu trec decât aproximativ 50% dintre cei aleși, cei mai disciplinați și rezistenți fizic. Iată ce spunea într-un interviu pe culturalplace un antrenor, fost soldat Evzone: 

   Nu vă pot spune multe despre antrenament în sine, nu avem voie să vorbim despre asta, dar vă voi da un exemplu de exercițiu. Unul dintre cele mai ușoare exerciții este să stai fără să te miști timp de 4 ore și mai mult; nici nu ar trebui să-ți miști globii oculari. Nu vă puteți imagina cât de dificile pot deveni exercițiile! 

În timpul perioadei de pregătire suplimentară, fiecare soldat Evzone trebuie să facă pereche cu un alt soldat, după criterii stabilite, cum ar fi înălțimea, facies asemănător, culoarea tenului, altele, și acest parteneriat este pentru toată perioada serviciului militar. Ei fac împreună de gardă. Dacă unul din ei se îmbolnăvește, perechea lui nu mai poate intra în gardă. Ei trebuie să se ajute la călcatul și îmbrăcatul uniformei (îmbrăcarea durează cam o oră). Pentru mulți acest parteneriat se prelungește și după stagiul militar, într-o prietenie pe viață împreună cu familiile lor.

Garda se face timp de o oră, la fiecare șase ore! Deci de 4 ori pe zi! Asta presupune bărbierit de 4 ori (așa a declarat un instructor), îmbrăcat/dezbrăcat uniforma de 4 ori pe zi, plus exercițiul zilnic timp de 5-6 ore! I-am văzut încolonați într-o dimineață în zona clădirii Zappeion, probabil că veneau de la stadionul Panathinaiko unde fac instrucție la prima oră a zilei.

Zilnic echipele de Evzones schimbă garda din oră în oră, cu un ceremonial simplu. Duminica însă se merge pe Acropole la ora 8 am pentru ridicarea drapelului, apoi la ora 11 este schimbarea gărzii de la Palatul Prezidențial, la  Mormântul Eroului Necunoscut. Această schimbare este spectaculoasă pentru că întreaga grupă Evzones, zic ei, iese la paradă, duce noua gardă și îi preia pe cei doi care au stat o oră. Duminica, alături de zilele de sărbătoare, este complicată pentru ei, căci se îmbracă grelele costume de ceremonie.

Fiecare mișcare pe care o face perechea de Evzones cu brațele, picioarele și armele,  are o semnificație. Un ansamblu de trei mișcări înseamnă  όχι / NU, acel mare NU spus lui Mussolini în dimineața zilei de 28 octombrie 1940. Sau pot face asta dintr-o singură poziție, iată:

Privirea rămâne fixă, indiferent ce se întâmplă în jur. M-am convins într-o zi cu puțini spectatori, cu gardă normală și Evzoni în dulama încă de iarnă, deși era săptămâna Patimilor și foarte cald în Atena. Stema Greciei, pe farion, este specifică armatei, adică frunzele de laur ce înconjoară scutul pe care este crucea creștină, sunt colorate în galben auriu.

Citeam undeva că piciorul ridicat ar reprezenta lupta corp la corp cu dușmanul, coborârea piciorului  înseamnă aruncare înapoi a 400 de ani de sclavie otomană iar picioarele alipite  ar  simboliza unirea Greciei. Oricât am căutat, n-am aflat alte amănunte despre pașii lor în gardă.

Costumele Evzones

Preluare reddit

Costumele militare simple dar mai ales cele de mare ceremonie, atrag privirile iscoditoare ale tuturor spectatorilor, sunt aparte, un format unic în lumea gărzilor militare.

 Așa cum este prezentat în buletinul informativ  al Gărzii Prezidențiale, tipul de uniformă începe să prindă contur din timpul lui Homer, caracteristica sa principală fiind centura, care ca element indică superioritatea purtătorul, adică al luptătorului „bine centurat”. În secolele care au urmat   până la Revoluția din 1821, Evzones  au fost redenumiți de populația rurală a Greciei în tsoliades, adică acei îmbrăcați în pânze sau cârpe. De înțeles având în vedere câți metri de pânză au fustele lor. Între prieteni ei încă sunt strigați astfel și azi.

 Costumul actual este cel realizat  la începutul anilor 1970 când Giannis Tsarouchis, în colaborare cu cel mai bun croitor de costume tradiționale ale vremii, Vangelis Georgoulas, alături de un designer Evzones, au creat costumul așa cum îl vedem noi astăzi, combinând mai multe costume de luptători din sec. XIX. Doar înșiruirea pieselor costumului și e o treabă dificilă dar să-l mai și porți de patru ori pe zi? Simplă dar sare în ochi imediat fiind pe un militar bărbat, fustanella.

Ofițer Evzone și Evzones în uniformă de insulă
Ofițerul Evzoni și doi evzones în Uniforma Insulelor (foto preluată pliant)
 Luptătorul erou Kolokotronis, istoria uniformei Evzones și în Muzeul Pavlos Vrellis, despre care deja v-am povestit »📑

Foustanella   înainte de a deveni uniformă militară, era un costum național din zonele mai calde.  Foustanella are o istorie îndelungată, deoarece piesele antice de ceramică îi înfățișează pe bărbați care poartă o haină similară în Attica încă din secolul al 5-lea î.Hr. Până în secolul al 12- lea d.Hr., devenise un articol popular de îmbrăcăminte, deoarece este foarte practic.  A fost foarte apreciată de regele Otho, neamțul urcat pe tronul Greciei, și care a purtat-o atât ca rege dar și în exil în Bavaria, până la moartea sa. Fiecare fustă este lucrată din  30 de metri de pânză albă aranjată în 400 pliuri. Conform tradiției, fiecare pliu, bucată de pânză, corespunde unui moment de înrobire a grecilor în timpul ocupației turcești.

Fustanella soldatului este mai scurtă, a ofițerului Evzoni ajunge la genunchi, asemeni celor ale luptătorilor de la care s-au inspirat.

Legat de foustanellă, Sf. Mucenic Gheorghe al Ioanninei, cunoscut și ca Sf. Gheorghe al Fustanelei, este ocrotitorul Evzones, începând din 2018, la cererea departamentului militar al președinției Greciei. Albanez fiind la origini, Gheorghe a fost ucis de turci în orașul Ioannina, în 17 ianuarie 1838, la vârsta de 30 ani, pentru că era creștin. Toate reprezentările îl prezintă îmbrăcat în fustanella care făcea parte din portul popular grec dar și al albanezilor. Așa că să nu vă mirați dacă la 17 ianuarie vedeți o procesiune aparte a Evzones.

 Krossia sunt franjuri împletite,  albastre și albe după culorile steagului grecesc. 

Ypodetes este cămașa albă cu mâneci extrem de largi purtată de Evzones. Sub mâneca largă, are un sistem de prindere, o manșetă falsă, pentru ca aceasta să nu alunece spre cot. 

Fermeli, Vesta, în special cea formală, purtată de ofițeri, este plină de modele brodate migălos, manual, fiind cea mai impresionantă dar și cea mai complicată parte a uniformei  Evzoni.  Vesta uniformei este o adevărată provocare pentru croitori , deoarece necesită o muncă zilnică de 7-8 luni, totul fiind  brodat manual.  Sunt brodate integral din lână dar și cu fir argintat și aurit, cu multe simboluri  cusute  pe partea din spate a vestei, de la cruci creștine, simbolul infinitului, alfa și omega, gradul militar Evzoni prin dungile  plasate în spate dreaptă a hainei, una pentru un caporal și două pentru un sergent. Nimic  pentru soldați. Fermeli pentru ofițeri este bogat ornamentat în auriu. „Ai nevoie de răbdarea unui măgar pentru a face această treabă”, spunea acum câțiva ani  Vangelis Lazos, șeful atelierului de croitorie Evzones.

Periskelide sunt  ciorapi de lână albă, câte doi pe fiecare picior. Asta pentru soldații de gardă, ofițerii poartă ciorapi roșii și cizme până la genunchi galben cu roșu. Ciorapii sunt ținuți cu o centură din piele, pe sub fustanellă, numită  anaspastos ( de la minutul 3.08 >🎬).

Epiknemide, numite și kaltsodetes, sunt jartierele din mătase neagră. La ofițeri sunt albastre.

Farion este  pălăria din pâslă  roșie, culoarea  simbolizând vărsarea de sânge din timpul Războiului de Independență. Are un ciucure lung din mătase neagră reprezentând lacrimile vărsate de greci în anii ocupației turcești. Partea din față a farionului are stema greacă iar când  salută, Evzones îndreaptă două degete către ea.

Tsarouchia, pantofii, numele se crede că vine de la çarık în turcă înseamnă pantof.  Pantofii iconici al costumului popular grec, purtați de fermieri până la jumătatea sec.XX, au o origine necunoscută. Se regăsesc în forme apropiate și la alte popoare balcanice, firesc de altfel. Azi tsarouchia este parte a costumului Evzones.  Au talpă dură și groasă, fețele sunt din piele, au culoare roșie și, aparte, au un pampon negru în dreptul degetului mare. Se crede că acest pampon a fost inițial pus pentru a proteja degetele piciorului de zăpadă și ger. Iată ce a scris Ph. Cruysopoulis despre acest ciucure: Ciucurul de pe vârf simbolizează acum micul copac al libertății și în interiorul ciucurului exista o lamă care simbolizează lovitura pe care bărbatul curajos o va da fiecărui inamic care îndrăznește să rănească micul copac al libertății, iar dacă lama este reală, apoi devine o armă ascunsă bună pentru lupta apropiată. Pantofii evzones de azi  sunt fără această lamă.

Procesul începe cu tăierea pielii, care este apoi îmbibată în apă pentru a ușura cusăturile. Tălpile sunt realizate din piele de vacă, deși arată ca mahon. Piesele sunt apoi cusute împreună cu un șnur ceruit,  manual, folosind ceară naturală de albine. Fiecare pereche necesită 60 sau mai multe (se zice că până la 120) cuie metalice ce sunt bătute în tălpi. Pomponul este pus ultimul,  declara pantofarul ce-i face manual. Un tsarouchi are peste 1.5 kg, deci perechea, tsarouchia, are mai mult de 3 kg!

Și aceste cuie  au o poveste. Se zice că regele german, Otho, ar fi vrut ca Garda Regală să fie călare, precum în țara lui. Astfel copitele cailor s-ar fi auzit pe caldarâm. Dar grecii nu au fost de acord, așa că s-a modificat puțin talpa, în loc de cuie de lemn s-au pus de fier. Poveste sau nu, cine știe?  Zgomotul puternic al  ritmului pașilor Evzones pe caldarâm, zic ei, este făcut în mod intenționat pentru a anunța morții că națiunea greacă este încă vie și liberă. 

Unul dintre ultimii meșteri care face tsarouchia pentru echipele folclorice sau pentru amatorii de suveniruri, spunea că sunt două feluri de astfel de pantofi: Gianniotika, cu o cusătură specială și talpa plată și Sarakatsanika, pantofii vechi care aveau ținte de lemn pe talpă, pentru a-i mări rezistența. Meșterul spunea că nu lucrează pantofi pentru Evzones, aceștia au atelierul propriu iar dacă ar primi comanda aceștia ar costa cam de trei ori mai mult decât cei obișnuiți care se dădeau cu aproximativ 80€. 

În restul zilelor obișnuite, soldații din gardă poartă în locul cămășii, vestei și fustanelei, o  doulamas.  Doulamas (plural: doulamades), este o tunică lungă cu ceva pliuri în spate. Există versiuni de iarnă, model macedonean,  lucrate din lână și colorată bleumarin și de vară din bumbac, kaki spre bej  deschis, acestea fiind asemănătoare unor uniforme grecești, militare, de la început de sec. XX folosite în războaiele balcanice. Dacă iarna este prea aspră, ei au și o manta de protecție.

Fiecare Evzone poartă  o  centură de piele și o  armă M1 Garand cu baionetă care cântărește peste cinci kilograme. Dacă i-ați văzut în Piața Syntagma, sper că ați remarcat cum își lovesc umărul cu această armă grea! Armele fac parte din cele oferite de SUA înainte de 1975, astăzi folosite de multe state din lume pentru soldații gărzilor de onoare.  Arma joacă totuși un rol important și dincolo de ceremonie, de spectacol. Soldatul de serviciu îmbrăcat în uniforma kaki, diferențiat că este al Evzones doar prin bereta albastră și patch-ul de pe umăr cu inscripția ΠΡΟΕΔΡΙΚΗ ΦΡΟΥΡΑ ( Proedriki Froura , „Garda prezidențială”),  soldat  prezent mereu în preajma celor care înțepenesc în gardă, este atent la spectatori și de asemeni la semnele discrete care i se fac de cel din post, adică un ușor bătut cu arma în pământ. Astfel soldatul de serviciu este anunțat că cel din gardă are nevoie de ajutor, adică de aranjat ciucurele chipiului care a fost întors de vânt, șters transpirația pe vreme caldă sau alte probleme. Soldatul de serviciu îl întreabă pe cel din gardă,  după un cod secret doar de ei știut iar răspunsurile sunt comunicate nu prin voce, doar  prin clipire, un clipit fiind da, două clipiri nu și am înțeles că ar fi și trei clipiri,   adică nu știu. Cum se rezolvă acest nu știu? Păi 😉😉😉nici eu! 

Ofițerul poartă o sabie tradițională din războiul de independență din 1821.

Schimbarea emblematică de gardă cu Evzones pontian în Constituție - FOTO
foto George Vitsaras / SOOC / 19 mai 2018
Uniforma pontică, foto preluată
Uniforma insulelor. foto preluată

Sunt câteva momente din an când alături de albul și albastrul grecesc al Evzones, gărzile poartă altfel de costume, legate de istoria Greciei. Pe 19 mai în fiecare an, de Ziua Amintirii Genocidului Pontic (parte a Genocidului din Orient), 2 sau 4 Evzones îmbracă o uniformă neagră pontică – zipka – cu cizme înalte tot negre, farion negru cu ciucure mic, auriu, fără pușcă. Prezența lor este pentru a comemora moartea năprasnică a celor 353 000 de greci, poate mai mulți,  din zonele Anatoliei și alte locuri, în programul diabolic Turcia pentru turci. 19 mai 1919 a fost considerată cea mai groaznică zi din acei ani ai genocidului. În fiecare an la 19 mai această gardă Evzones în costumul pontian este prezentă la Mormântul Soldatului Necunoscut, după un anumit program. Cei care călătoriți prin Grecia altfel decât la plajă, aveți ocazia să întâlniți urmași ai puținilor greci pontieni ajunși în viață în această țară. Noi am fost plăcut surprinși de localitatea ciudată inițial pentru noi, Nea Karvali și mai ales de poveștile, de fapt istoria  muzeului anatolian organizat de dl. Stegi de la Akontisma »/📑

O altă uniformă pe care Evzones o poartă cu ocazii speciale este cunoscută sub numele de uniforma insulelor și amintește tuturor că luptele nu au avut loc doar pe continent, ci și în insulele grecești. Uniforma este de inspirație cretană, cu o haină și pantaloni de culoare albastru strălucitor, ciorapi negri iar cizmele medii sunt din piele albă. Farionul este roșu, nu poartă pușcă, doar arme albe.

Croitoria Evzones se află în incinta unității militare a Gărzii Prezidențiale și, așa cum explica Vangelis Lazos într-un interviu, „noi de la croitorie suntem responsabili pentru fiecare dintre cei 150 de Evzones care servesc aici. Îi vedem, avem contact direct cu ei și nu înseamnă că există vreun defect în uniforma lor. Orice defect, uzură etc. trebuie reparat imediat. Deci, pe lângă construcția noilor uniforme, suntem implicați constant în întreținerea hainelor existente ”. 

https://www.youtube.com/watch?v=2lnmfcFc-DM

 Greu de găsit informații și de pus cap la cap despre Evzones. Greu de verificat toate. Dar a meritat efortul. Nu doar că schimbarea Gărzii Prezidențiale a Eladei este un spectacol aparte pentru turiștii din Atena dar în mișcările și costumele lor este o bună parte din istoria țării și mai ales din sufletul poporului grec. Schimbarea gărzii merită privită și înțeleasă în esența ei, Ισχύς εν τη ενώσει.   Mai puternici  împreună.

%d blogeri au apreciat: