Muzeul Principia situat în Piața Cetății, oarecum lângă Muzeul Național al Unirii și foarte vizibil din str. Mihai Viteazul, atrage oarecum privirile prin construcția modernă de sticlă și metal, aparent fără rost în această zonă istorică. De fapt sticla pe suport metalic protejează in situ pietrele vechi de aproape 2000 de ani a ceea ce a fost cândva o parte din castrul Legiunii a XIII-a Gemina, ce a staționat în zonă din anul 106 până în 268 când provincia începe să fie părăsită de romani, deci cam toată perioada ocupaţiei romane.
Intrarea în muzeu se face pe sub porticul în stil roman care duce atât la partea acoperită, cât și la Lapidarium. Porticul se spune că marchează una din intrările secundare în clădirea Principia, cea principală nefiind accesibilă astăzi deoarece deasupra ei este o unitate militară cu un istoric lung. Acest portic a fost realizat de acelaşi sculptor care a făcut clopotul unirii şi alte statui stradale, Ştefan Binţinţan. Lângă portic se află şi statuia în mărime naturală a unui legionar roman, îmbrăcat în ţinuta militară. Când am trecut de ușile de sticlă ne-a întâmpinat ghida simpatică. Am întrebat cât timp ne-ar lua vizitarea, nu știam cât se întinde muzeul. Cam 10 minute interiorul, “vă spun eu câteva cuvinte, vă prezint exponatele și vedeți și filmulețul care ține 3 minute”. Plătim cei 10 lei de persoană și coborâm primele trepte.
Ghida ne e povestește pe scurt, după ce se asigură că avem un minim de cunoștințe despre locul unde ne aflăm, că ceea ce vedem sub cupola de sticlă este de fapt cea mai mare și importantă parte a clădirii comandamentului castrului roman permanent al Legiunii a XIII-a Gemina – principia- adică vedem camera tezaurului, birourile ofițerilor și o parte din sistemul de încălzire, hipocaustum.
Pe dreapta scării, cumva ar fi fost cea mai joasă cameră, camera tezaurului, “aerarium”, locul unde se păstrau banii pentru întreținerea castrului dar și soldele militarilor, chiar sunt expuși niște săculeți de bani din acea vreme. În această încăpere foarte bine păzită erau autorizați să intre doar doi militari. Deasupra acesteia, în camera sacră numită “aedes principiorum” se păstrau vulturul aurit, stindardele legiunii, sigiliile și statuia împăratului în funcție. Pe traseul muzeului sunt cinci statui de împăraţi romani, cei care au avut un rol împortant în cucerirea Daciei şi menţinerea ordinii aici. Aflăm că romanii deveniseră destul de economi, statuile mari ale împăraților într-o anumită perioadă a imperiului, erau aceleași, doar le era schimbat capul când se alegea alt împărat ! Acum în partea dreaptă a muzeului se află statuia lui Traian, cel care a cucerit Dacia și statuia lui Hadrian, cel care a pus bazele construcției de piatră a castrului de la Apulum, înlocuind pe cel de pământ. Toate aceste camere sunt înconjurate de birourile administrative ale comandamentului legiunii.
Pe partea stângă sunt alte birouri, “officium”, apoi “tabularium”, camerele arhivei legiunii unde nu pătrundeau decât anumiți ofițeri și tot aici este expus o parte a sistemului hipocaust dar și o fântână care, ne-a spus ghida, a fost săpată mult mai târziu, după retragerea romanilor.
După ce ne-a povestit frumos despre toate acestea, după ce l-a lămurit pe soțul meu privind partea de curățare a conductelor hipocaustului și a celor de canalizare, ne-a invitat să luăm loc pe pernuțele roșii și să urmărim un scurt filmuleț despre Legiunea XIII-a Gemina. În zona ecranului sunt câteva coloane și alte resturi de plăci și statui ce au fost descoperite în zona templului din castrul militar, dedicat zeiței Nemesis, după cum indică plăcuța votivă din piatră, o zeiță importată de romani, zeița printre altele a justiției divine.
Din filmuleţul prezentat la muzeu am văzut cum arăta de fapt Principia în vremea romanilor, totul în urma unei reconstituiri digitale. O clădire forum, specifică comandamentelor legiunilor romane şi care este compusă din patru părţi distincte pe o suprafaţă ale cărei laturi au 85 / 65 m. Oecus, partea ce cuprinde toate cele şapte camere pe care le-am văzut şi noi în muzeu. Era partea cea mai bogată a comandamentului. Apoi este Basilica sau Curtea interioară acoperită unde se citeau ordinele, se dădeau pedepsele pentru cei ce încălcau normele sau pentru a citi veşti de la Roma. În curtea interioară se aflau şi monumentele onorifice şi cele votive ale legiunii. Aici au fost descoperite o înscripţie dedicată zeului Marte, o alta împăratului Marc Aureliu dar şi baza unul altar mare. Atrium sau curtea interioară descoperită era flancată de mai multe încăperi, unele pentru păstrarea armamentului, altele pentru pregătirea militară a ofiţerilor şi soldaţilor, toate aceste constituind partea a patra, armamentarium / scholae, colegium.
Am aflat de la ghidă că o temută legiune romană avea cam 5800 de soldaţi, plus corpul ofiţerilor şi subofiţerilor, destul de stufos, la care se adăugau numeroşii civili meseriaşi şi concubinele soldaţilor. Soldaţii romani nu aveau voie să se căsătorească în cei 25 de ani de serviciu militar.
Ce expune Muzeul Principia este doar o mică parte din castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina, nu poate fi decopertat mai mult căci deasupra se află clădiri cu rol istoric și încă funcționale cum ar fi Universitatea și cazarma. Ce cuprindea castrul de aici, de altfel o arhitectură și un proiect aproape identic cu toate castrele romane de iarnă, pentru o lungă ședere a legiunii, puteți citi pe pagina Muzeului Principia la capitolul Istoric.
În exterior, în zona Lapidarium, sunt expuse artefacte găsite cu ocazia săpăturilor locale, făcute din 2011 până de curând, dacă am reținut bine, capiteluri, plăci de pe monumente funerare, câteva resturi de statui, un vultur de marmură cu aripi întinse, resturi ale plăcilor din altarul zeului Serapis, zeu egiptean, o creație hibridă cum aveam să aflu mai apoi, foarte apreciat de împăratul Caracalla, fiul lui Septimius Severus, care a petrecut aproape doi ani la Apulum alături de mama sa de origine siriană, Iulia Domna. Apoi sunt plăci cu inscripții despre familiile împăraților, alt vulturul, heraldic, multe alte artefacte care ne pot da o idee despre importanța pe care au dat-o romanii acestei zone de unde puteau supraveghea drumul metalelor prețioase spre Roma. Materialul epigrafic expus aici este impresionant
Legiunea de elită a romanilor, a XIII-a Gemina, singura care a staționat în Dacia chiar pe toată perioada de stăpânire romană, până în ajunul controversatei retrageri aureliene, a fost instalată aici, pe valea râului Maris, Mureșul de azi, cu un scop bine definit. Romanii au făcut tot posibilul să cucerească Dacia pentru bogățiile ei subterane, aurul și argintul în special, pe care l-au exploatat cu ajutorul pricepuților mineri iliri și munca silnică a mii de ocnași. Din Dacia romanii au cărat, doar statul nu și soldații sau negustorii și funcționarii care și-au completat discret averile, cam 165 tone de aur și 300 tone argint, o cantitate suficientă pentru a salva imperiul de la dezastrul financiar, timp de cam 2 secole! Iar Traian, recunosc chiar unii istorici italieni, a produs în Dacia cel mai mare jaf din istoria Imperiului Roman dar asta este altă poveste căci am citit și văzut multe comentarii care argumentează acest lucru și scrise nu de români ci de istorici din toată Europa. Despre legiunile romane și în special cea staționată aici, puteți citi zeci de pagini pe net, vă asigur că merită efortul, au fost armatele de forță ale imperiului, chiar dacă unele proveneau inițial din hoți, criminali, prizonieri de război. Plata pe care le-o dădea statul era suficient de mare pentru a-i face capabili de luptă dură, foarte disciplinați, constructori de drumuri, cetăți și poduri, apărători ai granițelor imperiului, loiali împăratului.
Dacă vizitați Muzeul Principia, aflați că multe artefacte din perioada ocupației romane și a staționării Legiunii a XIII-a Gemina, le puteți vedea și la Muzeul Național al Unirii, un loc pe care v-aș recomanda să-l vizitați dacă ajungeți iar la Alba Iulia.
Muzeul Principia este deschis zilnic, mai puțin luni, prețul biletului este acum 10 lei adult și 5 lei copil peste 6 ani cred. Merită să-i treceți pragul având în vedere că de aici, din zona castrului militar roman s-a dezvoltat cetatea Apulum și că, de ce nu, poate mulți dintre noi avem în codul genetic o urmă a Legiunii a III-a Gemina ?!
După vizita la Muzeul Principia ne-am îndreptat paşii spre o altă zonă pe care ne doream să nu o ratăm, str. Muzeului unde sunt faţă în faţă, Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii. Despre ele, în articolul viitor.
Comentarii recente