A trecut 1 martie, semn că se apropie vacanța de vară !  Și eu n-am pregătit nimic până acum pentru că cineva nu a fost  sigur de concediu !

Dreptul la vacanță   pe anul acesta era cumva în pioneze până acum!  Și iată-mă, cu două luni înainte de 1 mai că trebuie să fac planuri, rezervări, calcule la bănuți, kilometri, ore, zile și restul! Am de cazat și niște prieteni care sunt între două zboruri și n-au unde dormi o noapte! Mi-ar fi plăcut să-i cazăm la noi, avem atâtea amintiri, vacanțe împreună! Și câte trăznăi n-am făcut, chiar cu copiii care iubeau viața la cort prin munți pustii și păduri curate! Mereu  ne amintim de vacanța din 1986, prima noastră vacanță de familiști, prima mea vacanță trăznită.

Era prima dată când am mers împreună cu amicii și ne-am cunoscut adevăratele caractere că de, știți bine, pe om îl cunoști la drum lung și aventuros. Pe scurt, toți patru ajunsesem într-un oraș străin, la debutul  zborului de vulturi cu aripi moi, abia plecați din cuiburile părintești! Primul concediu ca familii tinere, banii adunați peste iarnă în sticla de lapte (minunat card, fără comisioane). Bonus oferta socrului – Dacia 1310 !

Începem să strângem alimente căci de, alte vremuri, alte oferte, măcar aveam dreptul la vacanță garantat. Noi , tinerei, alegem varianta cazării la cort! Care cort că nu aveam și nici nu prea se găseau, plus că de, acela costa încă o ….sticlă de lapte!!  Așa că amicul nostru se reprofilează, trece iute de la anatomia umană la scheletul de cort !! Reușit și nu prea, pânza cam ciudată și ca să pară mai haioasă o desenează gen graffiti, naiv rău! Dar bună drăcovenia, nu trecea vântul ori  ploaia prin ea. Doar un cal și două vaci libere i-au masat puțin cu boturile pe băieți într-o noapte, nimic serios. Noi fetele dormeam în Dacie, boierie!! Ei dar a fost o excursie chiar de neuitat: în graba plecării am uitat în congelator carnea pe care ne-o oferea soacra mea, cumpărată după o noapte de povești pe scările de la Unirea!!  Am avut totuși 12 cutii de pate, cât era cota la patru persoane la Hanul lui Manuc, mai aveam destule alimente, vin de Malaga, coniac albanez, lichioruri bulgărești care nu erau la rație, plus ceva Ci-co! Dar n-aveam carne de pus pe jar! Și noi eram al naibii de anti vegani!! Dar aveam grătarul, pe acela nu-l uitasem acasă!!!! Credeți că am găsit ceva carne prin munți?! Nimic, abia niște pâine, bună că de, pateu din belșug! Dar surpriză, am dat de pepsi cu gust original de medicament, la o bodegă de stătea să cadă!! Și în alt loc de pui de baltă! Adică foamete nene dar cu ștaif!!

Cum au trecut cele șapte zile? Greu de povestit că am nevoie de pauze pentru râs dar și pentru un oftat: din 4 kilometri pe hartă noi am făcut  30 per pedes că ne-am luat după o băbuță sprintenă care ne-a indicat o scurtătură: Aci maică, peste culme, ajungeți mintenaș! Așa că trei zile după am umblat de parcă tocmai  descălecasem de pe Bucefal! Apoi cozi la benzinării pentru rație, vreme oribilă, vânt puternic  pe Transfăgărășan, că amicul nostru a rămas fără pălăria lui plină de insigne căpătate în studenție de care râdem și azi că o fi purtat-o mândru un urs.  Spa în apele curgătoare pe atunci curate, adevărat sanitas per aquam dar și focurile de tabără în pustietate, bolțile înstelate superbe, slăninuța perpelită la jar, brânza coaptă  lângă cartofi, cântece seara când ne nimeream mai mulți necunoscuți la o campare, bunătatea oamenilor din vârf de munte. Unul chiar a venit dimineața și ne-a adus la cort lapte și ouă .

Amintiri dragi pentru o viață!  Dar azi n-ar mai avea același farmec, nu ne-ar mai fi așa ușor ca atunci. Am devenit mai comozi, mai leneși puțin, vrem totul de-a gata, să muncească alții pentru noi, să ne găsească cazare, transport, masă, ghid, excursii atașate programului și să ne coste și puțin!  Și să fie și oriunde în lume! Vrem de toate : vacanța la mare, vacanța exotică ! Eu,  mai cu moț,  vreau circuit  cultural !!  Vrem și la Senior Voyage că-i mai ieftin!!

Soțul meu primește vouchere de vacanță, normal că vrea vacanță în România !! Și cine credeți că-l rezolvă ?! Christian Tour susține Dreptul la vacanță pentru toți salariații așa că, pe ei !! Că noi parcă doar la ei am văzut Hello România    “pentru cei   care acceptă provocarea de a-și petrece noaptea pe un ponton pe Dunăre sau vor să audă susurul apei într-un camping pe malul lacului”.

Vai de mine, m-am luat la vorbă cu voi și mi-am uitat prietenii în aeroport la Otopeni unde au aterizat  venind din Iași !! Noi suntem la tăiat via, acasă sunt doar cățeii și ochiul magic al firmei de pază așa că amicii mei provinciali,  de data asta trebuie să se cazeze undeva până la zborul spre altă destinație. Ei nu dovedesc Bucureștiul nici cu aplicație, cortul despre care v-am povestit e deja mare  legendă așa că a rămas să-i îndrum spre stația de transport MementoBUS din aeroportul Otopeni care-i duce direct la hotelul rezervat deja tot prin Christian Tour !

Wow, s-a aprins un beculeț, n-ar fi rău să planific cu amicii   vacanța cu Christian Tour, fără teamă, tocmai am aflat că au o poliță de asigurare beton, bârfa zice că e record în turism !!  Uite așa îmi rezolv eu visele turistice fără bătăi de cap, doar și numai, sic,  cu Christian Tour, că doar ei promit clar: Construim un drum spre  fiecare vis! Și câte vise am eu ….chiar  și o croazieră!

Pa dragilor, vă propun să ne vedem peste două luni în autogară la MementoBUS, drumul într-un  grup de SuperBloggeri cu autocarul lor e muuult mai vesel spre Neptun. Ce ziceți  ?

Articol proba I / Spring SuperBlog2019.

Fotografii articol după diapozitivele făcute de noi. Fotografia reprezentativă, preluare Pixabay.