Continuare de la Ôćĺ­čô░

V─â povesteam c─â ├«n popasul nostru din ora╚Öul croat Split, am hoin─ârit de c├óteva ori pe str─âdu╚Ťele ├«ntortocheate a ceea ce acum peste 1700 de ani a fost palatul privat al primului ├«mp─ârat roman ce s-a pensionat la cerere, Diocletian.  

Am insistat s─â intr─âm ╚Öi ├«n cel mai interesant loc din incinta Palatului lui Diocletian, ├«n ceea ce prive╚Öte arhitectura ╚Öi obiectele de art─â,  desigur catedrala ce a fost sfin╚Ťit─â ├«n interiorul mausoleului celui considerat de istorie cel mai mare persecutor de cre╚Ötini. Soarta are ironiile ei, cum altfel c├ónd peste morm├óntul ├«n care a fost, se crede, ├«nhumat cu mare fast anticre╚Ötinul Diocle╚Ťian, s-a ridicat cea mai veche catedrala catolic─â func╚Ťional─â din Europa ╚Öi din lume, cea al c─ârei principal patron spiritual este victima tot a lui Diocle╚Ťian, Svetog Duje, episcop de Salona iar sfin╚Ťirea s-a f─âcut sub patronajul Adormirii Maicii Domnului ?

           Exteriorul Bisericii Sv. Duje

Intrarea ├«n catedral─â este imediat l├óng─â sc─ârile ce duc spre palat, cele ce coboar─â spre beciurile unde au fost tortura╚Ťi mul╚Ťi cre╚Ötini. Cele ce urc─â dau ├«n ceea ce arheologii numesc Rotonda, sala de primiri a ├«mp─âratului, cea care azi este descoperit─â. Cupola ce se pare c─â era din ceramic─â ╚Öi sticl─â colorat─â s-a distrus ╚Öi azi este un a╚Öa zis Oculus, doar simbolic numit a╚Öa mai mult de ghidurile turistice. Pe cele c├óteva trepte se urc─â ├«n ceea ce la noi s-ar numi pridvorul bisericii, de fapt peripteronul specific templelor antice romane ╚Öi grece╚Öti, adic─â mai multe coloane de jur ├«mprejur. ├Än dreapta sc─ârilor se mai g─âse╚Öte un sfinx de bazalt adus din Orient -ini╚Ťial erau doi-  simbolul lui oriental fiind de paznic al morm├óntului. Dac─â ajunge╚Ťi s─â vizita╚Ťi locul, nu uita╚Ťi s─â studia╚Ťi ╚Öi soclul statuii r─âmase, este interesant de v─âzut c─â vechimea frescelor palestiniene este de aproape 1500 ani ├«nainte de Hristos.  ├Än fa╚Ťa u╚Öilor catedralei, ce a mai r─âmas din aceast─â verand─â roman─â , sunt ziduri lucrate ├«n vi╚Ť─â de vie ╚Öi capete de animale. C├ót de complet a fost acest aranjament al coloanelor, se spune c─â 24, nu se ╚Ötie sigur. Cele din fa╚Ť─â au fost distruse c├óteva secole mai t├órziu de la construc╚Ťia lui Diocle╚Ťian, ├«ntre sec. XIII – XVII, necesar─â fiind eliberarea spa╚Ťiului pentru a se ridica turnul clopotni╚Ť─â. ├Än acest culoar dintre Peristil ╚Öi u╚Öa bisericii este pe st├ónga turnul, pe dreapta sunt treptele pe care se coboar─â spre curte ╚Öi intrarea ├«n Cript─â ╚Öi spre casa episcopului ╚Öi alte cl─âdiri anexe nevizitabile. Aici ├«n acest spa╚Ťiu exterior ne-am ├«nv├órtit din prima zi p├ón─â la a treia, de c├óteva ori, mereu prindeam slujbele lungi ale comunit─â╚Ťii locale, momente c├ónd cerberii p─âzeau cu mare grij─â u╚Öa. Mai mult chiar, atunci c├ónd acestea se deschideau s─â intre cineva, nu puteai s─â vezi nimic ├«n interior, din cauza perdelelor ce aveau rolul de a crea un fel de antecamer─â. Dar am reu╚Öit ├«ntr-o dup─â amiaz─â c├ónd nici turi╚Öti mul╚Ťi nu erau, doar o m─âicu╚Ť─â ce se pref─âcea a citi ceva dar de fapt era cu ochii pe noi. La felul discret cum ne studia ╚Öi la fine╚Ťea ╚Öi ging─â╚Öia chipului ei, mi-ar fi pl─âcut s─â am puteri miraculoase s─â-i p─âtrund ├«n g├ónduri (├«mi place s─â studiez chipurile oamenilor).

Interiorul  Bisericii Sv. Duje

Una din ușile vechi de peste 800 de ani.

Primul loc ce-╚Ťi atrage privirea la Catedrala din Split sunt u╚Öile impun─âtoare, lucrate din lemn de nuc, pe ambele fe╚Ťe sculptate ╚Öi montate aici ├«n anul 1214 de sculptorul local Buvina. Considerate patrimoniu european, au 28 de tablouri reprezent├ónd scene din via╚Ťa lui Isus, ├«ncadrate de motive florale.

Trecem de u╚Öi, trecem de ur├ótele perdele ce au rolul de a separa sacrul liturghiei de profanul turistic ╚Öi iat─â-ne acolo unde s-au petrecut ├«n aproape dou─â milenii -1700 ani – ura ╚Öi credin╚Ťa ├«n divinitatea unic─â ╚Öi unde ultima a ├«nvins. Suntem ├«ntr-o sal─â circular─â cu un diametru de peste 13 m (nu uita╚Ťi c─â zidurile la exterior creeaz─â un octogon) ╚Öi o ├«n─âl╚Ťime la centru de pu╚Ťin peste 21 m. ├Än acest spa╚Ťiu se g─âsesc opt ni╚Öe, patru dreptunghiulare ╚Öi patru semicirculare care sus╚Ťin  opt coloane de granit ro╚Öu de Assuan . Peste acestea sunt alte coloane mai mici apoi o friz─â foarte interesant─â ╚Öi bolta curbat─â c├óndva lucrat─â ├«n celebra c─âr─âmid─â de tip roman dar produs─â local ╚Öi purt├ónd ╚Ötan╚Ťa ÔÇťdalmatiaÔÇŁ, dup─â cum am aflat de pe un ghid. Friza p─âstreaz─â decorul ini╚Ťial cu scene de v├ón─âtoare, cu zeul v├óntului Eol,  apoi scene cu Cupidon dar ╚Öi dou─â portrete ├«n relief despre care ├«nc─â se discut─â dac─â sunt ale lui Diocle╚Ťian ╚Öi ale so╚Ťiei sale Prisca. Istoricii cred c─â Prisca n-ar fi reprezentat─â aici, ea nefiind niciodat─â numit─â August─â c─âci n-a fost recunoscut─â ca ├«mp─âr─âteas─â de n─âb─âd─âiosul ei so╚Ť. Se crede mai mult c─â relieful chipului femeii ar fi reprezentarea zei╚Ťa destinului, Tyhe dup─â unul din nume, o legend─â interesant─â dar ceva mai lung─â.  Pe scurt ar fi personificarea palatului ╚Öi implicit fondatoarea principal─â a ora╚Öului al─âturi de Diocle╚Ťian care astfel era ├«nc─â o dat─â prezentat cu origine divin─â a marilor zei p─âg├óni.

Tot din portretele vechi r─âmase de la Diocle╚Ťian este ╚Öi Hermes, aici cu rolul de crainic al divinit─â╚Ťii ╚Öi conduc─âtor al sufletelor mor╚Ťilor ├«n ╚Ťinutul lui Hades, o practic─â ├«n toate religiile lumii unde un astfel de zeu separ─â trupul de suflet, ├«l acomodeaz─â cu noua lui situa╚Ťie ╚Öi apoi ├«l conduce spre ce-i este destinat, Lumin─â sau ├Äntuneric

Dar cel mai atractiv loc din catedral─â  este altarul principal, chiar ├«n fa╚Ťa u╚Öilor monumentale, str─âlucitor pentru c─â este aurit.  Altarul principal al bisericii, a╚Öa cum ├«l vedem azi, a fost terminat la sf├ór╚Öit de sec.XVII abia ╚Öi are o frumoas─â bolt─â cu c├óteva teme religioase pictate ├«n ulei, lucr─âri se pare executate cu ceva ani ├«nainte de a fi montate acolo de fratele pictor al episcopului vremii. Se p─âstreaz─â vechea mas─â sacr─â din piatr─â care a fost ├«mbog─â╚Ťit─â ╚Öi ea cu alte ornamente. 

Cupola

Lateral de altar, ├«n st├ónga ╚Öi dreapta, sunt dou─â ni╚Öe :   ├«n dreapta este reprezentat Sv. Duje  ├«n hainele liturgice ├«ntins deasupra unui sarcofag  ╚Öi vegheat de ├«ngeri, sf├óntul fiind lucrat ├«n sec. XV iar sarcofagul ├«n sec. XIII. ├Än partea st├óng─â este ni╚Öa Sf. Anastasia, lucrare din sec. XV unde Isus este realizat dup─â o schi╚Ť─â creat─â chiar de Donatello. Exist─â ╚Öi un altar mai nou, lucrat ├«n sec. XVIII ╚Öi unde au fost transferate moa╚Ötele Sf. Duje, altar ce are o acoperire specific─â reprezent├ónd execu╚Ťia sf├óntului, t─âierea capului.

Corul, locul din jurul altarului ├«n bisericile catolice, av├ónd un rol bine determinat, a fost construit ╚Öi decorat ├«n sec. XVII prin modificarea peretelui estic al mausoleului lui Diocle╚Ťian. Este de neratat, are un frumos mobilier de lemn, ╚Öase tablouri mari cu scene din via╚Ťa Sv.Duje ╚Öi un crucifix vechi de forma literei Y, crucifixul durerii r─âstignirii, mai rar ├«nt├ólnit.

Amvonul se afl─â ├«n st├ónga intr─ârii principale a  bisericii, dac─â se intr─â pe u╚Öile mari. Este foarte frumos lucrat ├«n piatr─â cu modele viticole ╚Öi  p─âs─âri, din porfir verde ╚Öi ro╚Öu, ├«n sec.XIII, ca dar din partea unei prin╚Ťese provenind din familia Frankopan din Rijeka. Se pare c─â ea a pl─âtit doar m├óna de lucru, materialul se crede c─â a provenit din sarcofagul lui Diocle╚Ťian. Dar, ca ├«n multe alte locuri ╚Öi aici istoricii ╚Öi arheologii au mari semne de ├«ntrebare dac─â aici ╚Öi-ar fi ales ├«mp─âratul locul de ├«ngrop─âciune !

Cripta bisericii

Cripta este la subsol ╚Öi are intrare separat─â din lateralul bisericii. Aici este o sal─â mare, goal─â acum, doar cu o mas─â mare de marmur─â pe care se afl─â o statuie a Sf.Lucia martira, dup─â tipicul catolic.  Pe mas─â nu erau bile╚Ťele ├«n toate limbile dup─â cum aflasem ├«nainte. Probabil c─â cineva cur─â╚Ť─â locul periodic . Sunt expuse c├óteva clopote vechi ╚Öi exist─â o f├ónt├ón─â acoperit─â cu gr─âtar metalic. La ce a folosit subsolul acesta nu se ╚Ötie, se b─ânuie╚Öte c─â pentru ├«ntemni╚Ťarea cre╚Ötinilor. Nu cred c─â merit─â vizita dec├ót dac─â este achizi╚Ťionat un bilet combinat    catedral─â + templul lui Jupiter + cript─â, mai ieftin.

Trezoreria bisericii  Sv.Duje

Crucifix în Y.

La etaj se afl─â Trezoreria, un loc superb dac─â nu este v─âzut pe grab─â, cu multe relicvarii asem─ân─âtoare celor din muzeele m├ón─âstirilor din Zadar, cu documente vechi ├«n scriere glagolitic─â, icoane, haine liturgice, picturi, alte obiecte de cult. Acolo fotografiatul este strict interzis c─âci se afl─â, printre altele,  originalele de la Cartea Evangheliilor , sec.XI, Istoria poporului din Salona  din sec.XIII, alte documente originale din sec.VI,  icoane vechi rare ╚Öi multe metale ╚Öi pietre pre╚Ťioase ├«n obiectele biserice╚Öti. Aparte este pictura Fecioarei cu Isus ├«n bra╚Ťe, lucrat─â ├«n sec.XIII.

Turnul clopotni╚Ť─â

Turnul clopotni╚Ťa v─âzut dinspre C├ómpia Tomislav.
Ulaz / Intrare! Curaj, asta e partea bun─â a sc─ârii, ce urmeaz─â ?.

Turnul clopotni╚Ť─â a ├«nceput a fi ridicat abia prin sec. XIII ╚Öi nu ├«n sec.XI a╚Öa cum se scrie ╚Öi se copiaz─â de pe multe pagini turistice (├«n 1100 s-a ridicat primul turn-clopotni╚Ť─â important din interiorul cet─â╚Ťii care a mascat pu╚Ťin palatul ╚Öi anume turnul capelei de pe crenelurile de vest, Sf├ónta Maic─â a Clopotelor). Este un loc ce merit─â vizitat doar dac─â nu ave╚Ťi r─âu de ├«n─âl╚Ťime, are 57 m.  Sc─ârile de la baza turnului sunt de marmur─â tocit─â ╚Öi destul de ├«nalte, greu de urcat pentru cei mai scunzi. L─â╚Ťimea lor este iar o problem─â c─âci dou─â persoane nu foarte solide nu pot trece una pe l├óng─â alta. Apoi se continu─â cu sc─âri de  metal ├«n spiral─â de-a lungul pere╚Ťilor, sc─âri u╚Öor mi╚Öc─âtoare ? la pa╚Öii unor turi╚Öti mai grei sau mai ╚Öugube╚Ťi, cu o balustrad─â firav─â pe partea dinspre interiorul turnului ╚Öi cu o nepl─âcut─â priveli╚Öte ├«n golul searb─âd (ce iubesc eu astfel de locuri !!). Plus c─â sunt sc─âri la care doamnele ├«n fusti╚Ťe au ceva probleme…dac─â sunt mai tomnatice, restul se accept─â ? !!  Acest aspect se datoreaz─â construc╚Ťiei pe etape a turnului ├«ntr-o perioad─â mare de timp. Nu lipsit de importan╚Ť─â este c─â cel ├«n care urc─âm acum este ridicat par╚Ťial de ingineri austrieci ├«n 1910 dup─â ce s-a pr─âbu╚Öit o bun─â parte ├«n 1908, cel renovat la sf├ór╚Öit de sec.XIX ! Zona clopotelor este blocat─â publicului. ├Än exterior turnul se termin─â cu o cruce pe mai multe planuri ├«n v├órful c─âreia alpini╚Ötii utilitari ├«nal╚Ť─â periodic drapelul Croa╚Ťiei, mereu ├«nainte de 7 mai, s─ârb─âtoarea Splitului ╚Öi a Sv. Duje. Efortul de a urca pe sc─ârile interioare ale acestui  turn este r─âspl─âtit de frumoasele priveli╚Öti spre mare, parcul Marjan ╚Öi spre ora╚Ö.

A╚Öa cum povesteam ├«n articolul despre palatul lui Diocle╚Ťian, sunt p─âreri c─â aici ar fi dorit s─â fie ├«nmorm├óntat ├«mp─âratul ╚Öi ╚Öi-ar fi comandat sarcofag bogat de porfir dar de-a lungul istoriei de la decesul lui ╚Öi p├ón─â azi nu s-a g─âsit nici o dovad─â credibil─â a ├«nhum─ârii trupului sau urne cu cenu╚Ö─â ├«n acest loc. Poate a fost doar r─âzbunarea cre╚Ötinilor care au f─âcut s─â dispar─â dovezile? Poate catacombele Vaticanului de╚Ťin adev─ârul ! Cert este c─â la c├óteva secole de la moartea lui Diocle╚Ťian, singura descriere a mausoleului ├«nainte de a deveni biseric─â, spune c─â ├«n interior au fost g─âsite doar c├óteva buc─â╚Ťi de porfir.

Sveti Duje  / Sf. Domnius

Sveti Duje  sau Sf├óntul Domnius ├«n latina vulgar─â, de fapt Sf. Dominus, se pare c─â este un martir de origine sirian─â ce a predicat cre╚Ötinismul ╚Öi a devenit episcop ├«n Solin / Salona. A fost arestat ╚Öi ├«nregistrat ├«n documentele imperiului ca Dujam ╚Öi ucis din ordinul lui Diocle╚Ťian ├«mpreun─â cu peste 300 de solda╚Ťi.i De aici legendele sunt multe ╚Öi variate, credibile sau nu, a╚Öa c─â nu le mai ├«n╚Öir. Ce este sigur c─â la 7 mai, anual este s─ârb─âtorit ├«n Split, zi stabilit─â dup─â canoanele biserice╚Öti medievale, Sf.Duje fiind ucis ├«n aprilie c├ónd de obicei cade Pa╚Ötele. S─ârb─âtoarea se nume╚Öte Sudamja, adic─â Sf. Dujam.

╚śi Sf. Anastase pomenit ├«n catedral─â a fost un alt martir al perioadei Diocle╚Ťian, meseria lui fiind ÔÇťfulloÔÇŁ adic─â presator de l├ón─â.

Amvonul care ini╚Ťial a fost acoperit ├«n ├«ntregime cu foi╚Ť─â de aur.

Vizitarea interiorului bisericii  se face doar ├«n afara orelor de slujbe importante. Biletele le-am cump─ârat de la intrarea ├«n cript─â – aceasta se viziteaz─â mai u╚Öor, chiar ╚Öi ├«n timpul orelor liturghiei. Grupurile mari intr─â de obicei ├«n biseric─â pe o u╚Ö─â din spatele altarului principal, noi am intrat pe u╚Öile mari sculptate ╚Öi tot pe acolo am ie╚Öit. Pre╚Ťul vizitei, c├ónd am fost noi, ├«n mai anul 2017  a fost 15 kune/ interiorul catedralei dar am luat separat bilete pentru cript─â ╚Öi pentru templul lui Jupiter pentru c─â mereu nimeream slujb─â la catedral─â, moment c├ónd intrarea turi╚Ötilor este blocat─â.

Deschide╚Ťi https://www.youtube.com/watch?v=X4TNAb-wPW8&t=2s dac─â vre╚Ťi s─â vede╚Ťi mai mult dec├ót ├«n poze.

Catedrala episcopal─â  Svetog Duje/ Sf. Domnius sau cum mai este trecut─â pe ghiduri, merit─â v─âzut─â pe interior, trebuie ├«n╚Ťeleas─â cumva cunosc├ónd pu╚Ťin din istoria ei ╚Öi simbolistica artistic─â. Este nu numai cea mai veche catedral─â catolic─â func╚Ťional─â a╚Öa cum men╚Ťiona secretarul Vaticanului ├«n 2008 dar rostul ei este simbolic, victoria cre╚Ötinismului asupra p─âg├ónismului ╚Öi a perioadei de maxim─â persecu╚Ťie a credincio╚Öilor. Chiar transformarea din mausoleu de ├«mp─ârat roman ├«n biserica maselor nu este ├«nt├ómpl─âtoare ╚Öi are un simbol pe care cre╚Ötinii de dup─â edict l-au repetat ├«n multe locuri, poate ├«ntr-un alt  fel de damnatio memoriae.

Delicata m─âicu╚Ť─â cred c─â doar se pref─âcea c─â cite╚Öte. Ne-am ├«nt├ólnit de c├óteva ori privirile. Laica din mine nu va ├«n╚Ťelege nicic├ónd izolarea acestor femei frumoase, inteligente, culte. ├Än privirea ei senin─â era resemnare, pace, tain─â ╚Öi un iz de curiozitate omeneasc─â.

 (Istoricii religiilor au totu╚Öi o alt─â p─ârere asupra celei mai vechi catedrale, ei ├«nclin─â spre cea din Aachen ridicat─â ├«n anul 805. A╚Öa-i ├«n tenis, politic─â ╚Öi …biseric─â !)

Rogerius

╚śi nu pot ├«ncheia f─âr─â s─â v─â amintesc de Rogerius. Or─âdenii precis clipesc des v─âz├ónd acest nume. Ei bine ├«n Catedrala Sv. Duje este morm├óntul unui anume episcop de Split,  Rogerius. Este vorba despre c─âlug─ârul italian care av├ónd o misiune la curtea regelui Ungariei, Bela al IV-lea, este luat prizonier din Oradea, cetatea sec.XIII, ├«n timpul marii invazii t─âtare din 1241. Sc─âpat de urgie, va l─âsa cea mai documentat─â descriere a acelor momente groaznice din Europa ├«n lucrarea Carmen miserabile / C├óntec de jale, lucrare ├«n care este descris─â ╚Öi o parte din ╚Ťara noastr─â ╚Öi ├«n special Oradea ╚Öi Alba Iulia.