Urmare de la »?
Dacă poţi vedea, priveşte. Dacă poţi privi, învaţă.
Așa spunea José Saramango. Și tot el în celebra Viagem a Portugal:
Călătoria nu se sfârșește niciodată. Doar călătorii se sfârșesc. Și chiar și ei pot prelungi în memorie, în amintire, în poveste.
Portugalia creează dependență, asta e clar. Călătoriile mele în Portugalia au fost deosebit de frumoase, m-aș întoarce oricând acolo. Și în Coimbra, deși este un orășel mic și, după unele recomandări, îl poți vizita într-o zi sau chiar o jumătate de zi. Îl vezi astfel pe mare grabă, ca pe un ambalaj de cadou dar nu îl înțelegi, nu-i afli tocmai esența, cadoul de sub ambalaj. Și Coimbra, mai mult decât alte orașe portugheze, ar trebui vizitat când sunt studenții la cursuri, trebuie văzut noaptea și ziua, trebuie luat la pas pe străzi înguste, printre clădiri vechi cu pereți scorojiți, trebuie să-i asculți acel fado special cântat pe străzi de studenții bărbați și să te minunezi că studentele sec. XXI poartă zilnic, cu mândrie, uniforma sobră fără să le fie impusă.
Pașii noștri s-au oprit încă din prima zi în fața unei statui din Largo da Portagem.
Largo da Portagem
Inițial alesesem cazare chiar în spatele statuii Mata-Frades, la hotelul Larbelo dar cei de la recepție, foarte corecți, ne-au anunțat că într-o clădire alăturată se vor efectua lucrări mari de reconstrucție, va fi gălăgie și praf chiar și noaptea, așa că am găsit o pensiune lângă gară, Pensão Flôr de Coimbra, avantajoasă ca poziție noi călătorind cu trenul dar cu unele probleme mascate de reclama incorectă pe Booking.com. La fața locului am constatat că personalul hotelului Larbelo nu ne-a mințit și am apreciat gestul lor frumos.

Largo da Portagem este piața din dreptul podului Santa Clara, pe partea cu Universitatea și are în mijloc statuia unui celebru politician al sec.XIX, Joaquim António de Aguiar, poreclit Mata-Frades. De ce este așa celebru acest personaj ales de trei ori prim-ministru și o dată ministru al justiției? Ei bine, acest bărbat născut în Coimbra, a trăit aproape tot sec. XIX dar, cea mai importantă faptă, ca ministru al justiției, a emis legea din 30 mai 1834 care desființa toate mănăstirile, colegiile, ospiciile și orice alte case ale ordinelor religioase obișnuite, peste 500 în Portugalia acelor timpuri. Patrimoniul lor fabulos atât material cât și cultural, a fost preluat de statul portughez și împărțit muzeelor, marilor biblioteci, universităților, adică circuitului public iar pământurile agricole donate sau vândute laicilor. O lege care n-a fost singulară în Europa, ba din contră și s-a întâmplat chiar la noi în vremea lui Cuza. Această lege i-a adus lui Joaquim António de Aguiar porecla Mata-Frades, adică ucigașul fraților (călugărilor). Oare la noi pe când se va repeta acțiunea lui Cuza? Că are ce recupera statul român ….
Pe Mata-Frades nu-l puteți rata, este în drumul spre centrul istoric al Coimbrei. Împrejur sunt cafenele, pastelarii, mici magazinașe cu suveniruri.
Din această piață se poate lua autobuzul turistic panoramic, care face un tur al celor mai interesante puncte ale orașului (aprox. 12 € sau 15.50 € dacă circuitul terestru se continuă cu o plimbare pe apă, pe Mondego).
Praça do Comércio
În Praça do Comércio ne-am oprit de mai multe ori, fie să mâncăm, fie pentru a cumpăra ceva suveniruri mai ieftine decât sus. Altfel este un loc neinteresant azi și nu prea îngrijit. Praça do Comércio, fostă Praça de São Bartolomeu sau Praça Velha, este numită așa pentru comerțul intens care se făcea acolo până în sec. XIX. La capetele pieței sunt două biserici, São Tiago, în stil romanic și São Bartolomeu, din perioada barocă.
Biserica São Tiago a fost construită în sec. XII pentru pelerinii care mergeau la Santiago de Compostela. A avut gloria ei, noi n-am găsit ușa deschisă nici măcar pentru o vizită scurtă.





Biserica São Bartolomeu este mai nouă, din sec. XVIII. Am reușit să intrăm când era slujbă.
Sé Velha de Coimbra
Catedrala Veche este un obiectiv de neratat pentru orice turist informat care vrea să înțeleagă cultura și istoria portugheză. Poate importanța ei istorică o menține și azi în inima absolvenților universității locale, cei care-și încep serbările de absolvire pe treptele bisericii.
Sé Velha, Catedrala Veche, prima Catedrală a Regatului Portugaliei, a fost construită între 1140 și 1180 și, conform documentelor, odată ce biserica a fost terminată și sfințită în 1184, papa a ridicat lăcașul la rang de catedrală a nou-înființatului regat Portugaliei.
Construcția a fost făcută la ordinul regelui Afonso I Cuceritorul, primul rege portughez și a avut rolul de a marca declarația sa de rege al Portugaliei, în urma victoriei sale în bătălia de la Ourique în 1139 și alegerea Coimbrei drept capitală. Legat de această bătălie de eliberare a teritoriilor portugheze de ocupația maură, există o frumoasă legendă în care se spune că prințul Alfonso Henriques (Alfonso, fiul lui Henrique), ar fi avut protecția divină, chiar Isus i s-ar fi arătat fiind răstignit pe cruce și l-ar fi sfătuit pe prinț cum să procedeze pentru a înfrânge cu puțini soldați cele cinci armate maure (această cifră, cinci, se regăsește în heraldica portugheză până în zilele noastre).
Catedrala are amprenta unei cruci latine și atât interiorul cât și exteriorul prezintă o îmbinare de stiluri arhitecturale diferite, marcate și de secole diferite de renovare. Este interesant interiorul cu pereții acoperiți de azulejos în sec. XVI, cu motive maure florale și zoomorfe și de aceea se crede că la decorarea bisericii au fost folosiți și meșteri arabi.
Devenită o simplă capelă căreia prin politica marchizului de Pombal i-au fost confiscate toate bunurile odată cu expulzare iezuiților din țară, este abandonată mult timp pe motiv că era prea mică, astfel că scaunul episcopal este transferat la Sé Nova de Coimbra, o biserică enormă, unde se află și azi.
Catedrala Veche din Coimbra este una dintre cele mai importante clădiri romanice din Portugalia și este o biserică deschisă închinării și turismului, după cum scrie pe propriul lor site. Se poate vizita zilnic între orele 10-18 când nu sunt ceremonii religioase iar taxa este de 2.5 €/ persoană și 2 €/persoană în grup. Noi am intrat gratis, era o mică slujbă pentru un grup și de aceea accesul a fost destul de limitat.
Astăzi biserica veche are menirea de a marca și finalul vieții studențești. M-aș bucura să fiu acolo într-o noapte de mai, să ascult Serenada Monumental, momentul de debut al Arderii Panglicilor »? absolvenților Universității din Coimbra.
Sé Nova de Coimbra
Catedrala Nouă a fost construită de iezuiți în sec. XVI dar au terminat totul abia la sfârșit de sec. XVII. Iezuiții au fost recunoscuți pentru școlile lor deosebite pentru băieți și aici își propuseseră să pregătească misionarii pentru toate teritoriile de peste mări cucerite de portughezi. Scurt vis au avut căci au fost expulzați din țară și averile confiscate!
ță.

Pot spune că este o biserică imensă, impresionantă și azi, mai ales prin operele aduse de la Sé Velha. Nu aveam în plan să o vizitez dar fiind lângă Muzeul Științei, am trecut pe la ușa ei. Aceeași poveste ca la alte biserici, lumina foarte slabă. Am hoinărit la propriu prin biserică și muzeu fără să mă întrebe cineva de bilet. Muzeul, cel puțin pentru publicul de rând, nu este atractiv. În schimb biserica este spectaculoasă, ca aproape toate bisericile iberice ale perioadei de glorie din Evul Mediu.

Se află în zona Universității din Coimbra și originea sa iezuită se vede clar și azi prin statuile de pe fațada principală reprezentând patru sfinți ai ordinului iezuit. La aceștia s-au adăugat în sec. XVIII statuile Sf. Petru și Pavel, de-o parte și alta a heraldicii.
Catedrala Nouă este numită și Biserica celor 11 Mii de Fecioare, nume dat chiar de către iezuiții care au ridicat clădirea, amintind de ordinul ursulinelor și legenda Sfintei Ursula ucisă de huni. De fapt aceasta a fost prima biserică construită de iezuiți în Portugalia, având ca inspirație Biserica Mănăstirii São Vicente de Fora despre care voi povesti curând.
Odată cu reforma lui Pombal la Universitatea din Coimbra, între 1773 și 1775, o parte din clădirile fostului colegiu iezuit sunt trecute la Universitatea din Coimbra și devin ceea ce azi este Museu da Ciencia da Universidade de Coimbra
Se poate vizita de marți până sâmbătă de la orele 8.30 la 12.00 și de la 14.00 la 18.30. Duminica de la 9:00 la 12:30 și de la 17:00 la 19:00.Luni și în sărbătorile legale este închisă. Vizitarea catedralei e gratuită dar pentru muzeu se plătește1 €.
Museu da Ciência da Universidade de Coimbra
Un muzeu nou și totuși vechi căci el reunește azi, în inima Universității din Coimbra, primele muzee create aici în sec. XVIII și XIX, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Fizică, Observatorul Astronomic și Institutul de Geofizică. Colecțiile reunite în acest nou muzeu, deschis în 2006 dar încă neterminat, sunt dintre cele mai vechi din Portugalia și reflectă influența iezuiților în programa universitară dar și rezultatele revoluției pombaline din sec. XVIII. Colecțiilor locale le-au fost adăugate și altele din Portugalia, una din cele mai importante fiind cea de fizică experimentală de la Colégio dos Nobres din Lisabona.
Deosebit de atractivă este colecția Călătoriile filosofice ale lui Alexandre Rodrigues Ferreira către Amazon.
Momentan este împărțit în două. Laboratorio Chimico, unul din cele mai vechi laboratoare de chimie din lume și partea de Istorie Naturală. Colecțiile sunt expuse în două clădiri diferite, față în față, ce au aparținut, una ordinului iezuiților până la expulzarea lor din Portugalia, în sec. XVIII, iar a doua construită în timpul revoluției pombaline, special pentru Universitate.


Cea care atrage cât mai mult vizitatorii este expoziția permanentă Secretele luminii și materiei, locul unde sunt expuse obiecte și instrumente științifice aparținând diferitelor facultăți și colecții ale universității, folosite pentru a explora lumina și materia. Aici sunt explicate interacțiunile luminii cu materia, de la Newton la neurobiologia vederii, despre culori și pigmenți, cum s-a reușit extragerea acestora din natură, mai ales comparând penajul păsărilor și aripile fluturilor. Apoi vitrinele rezervate cernelurilor egiptene și chinezești și, dacă vă atrag, micile experimente interactive de obținere a unor culori. Obiecte vechi, explicații despre cercetările făcute acum patru secole, lumea în care poți experimenta ceva pe loc, toate atrag. Și mai ales acel motto deosebit:
Lumina este prezentă în viețile noastre, în multe moduri diferite. La urma urmei, lumina este cel mai important mod de a cunoaște lume.
Sălile expoziției Laboratorul de chimie sunt dedicate lucrărilor lui Antoine Lavoisier dar și unor biologi precum Charles Darwin. Aici sunt explicate și câteva experimente chimice efectuate între anii 1700 și 1800.
O altă expoziție permanentă este Iezuiții între Portugalia și lume. Merită văzută măcar pe fugă, este istoria ordinului iezuit, realizările lui în lumea științifică alături de Conimbriceni (numele unei lucrări iezuite) iar în partea a doua, extinderea ordinului în imperiul portughez de până în sec. XVIII.
Călugărul meteorolog, un indicator de umiditate creat în sec. XVII: când era umiditate mare în aer, fie capul călugărului se acoperea cu gluga, fie mâna care ținea crucea se mișca în sus. Materialele din care era confecționat erau higroscopice, cu grade diferite de încărcare. Simplu! (poză preluare pliant)
Muzeul este inclus în patrimoniul Universității din Coimbra Alta și Sofia, clasificat de UNESCO drept patrimoniu mondial, în 2013. De ceva timp se lucrează la digitalizarea colecțiilor, așa că unele dintre acestea vor fi temporar inaccesibile publicului chiar și atunci când va avea program complet de vizitare. Căci momentan Muzeul Științei este complet închis. Au încercat diverse modalități de a pune la dispoziția vizitatorilor circuite reduse dar în final au renunțat și au ales oprirea temporară a activității cu publicul în favoarea muncii de reorganizare, digitalizare, reparații, recondiționări exponate. Conducerea muzeului și-a propus, dacă și Covid-19 e de acord ?, ca în data de 18 mai 2021 să-și deschidă larg porțile pentru vizitatori.





Se poate plăti vizita la muzeu direct la acesta sau se poate fi inclusă în biletul general de vizitare a universității. Noi am preferat a doua variantă, ieșind astfel mai ieftin.
Dacă ajungeți în Coimbra, rezervați puțin timp pentru a parcurge sălile acestui muzeu, mai ales expoziția Secretele luminii și materiei.
Miradouro Penedo da Saudade
Coimbra are foarte multe parcuri, mai mari sau mai mici, locuri speciale pentru picnic, pentru întâlniri romantice, pentru simple plimbări în zone verzi. Unul este aparte, deși nu foarte bine îngrijit dar impresionant: Penedo da Saudade. Ei bine, acest loc frumos, cu mulți copaci și cu o vedere panoramică superbă asupra unei părți a orașului și a râului Mondego, este unul din locurile emblematice ale studențimii locale. Cum să fie al altora când legenda spune că aici se izola regele Dom Pedro I să plângă de dorul iubitei lui Inês de Castro, regina încoronată după moarte? Aici sunt multe plăci pe care sunt încrustate poezii, cuvinte de mulțumire sau de despărțire de facultate. Din păcate nu sunt și traduse dar una impresionează, chiar dacă e greu de înțeles: Escuta Penedo, Ascultă Bolovane, placă ce a fost montată de absolvenții facultăților de științe, geografie și farmacie, promoția 1958, la o jumătate de secol de la terminarea studiilor universitare.
Parcul a fost amenajat în sec. XIX pe locul cunoscut încă din sec. XVI drept Pedra dos Ventos, piatra din vânturi. Cea mai veche placă este din 1855.
Panourile de gresie
În una din cele două seri petrecute în Coimbra, am ajuns pe o stradă slab luminată care mi-a atras atenția cu aceste panouri de azulejos în culori alb și albastru cobalt. Nu știam despre ea dar nici nu m-am mirat prea mult, zidurile îmbrăcate în astfel de plăci sunt ceva obișnuit Portugaliei. Aveam să aflu după lungi căutări că este o lucrare comandată de primăria Coimbrei prin anii 1980 și că fiecare din cele 14 panouri reprezintă un monument istoric al orașului, de la Universitate, biserici vechi, apeductul și chiar Turnul Anto.
Astfel de lucrări cu teme diferite dar legate de istoria locurilor, aveam să aflu, se află în mai multe zone ale Coimbrei dar și în alte localități portugheze.

Încă o dată am apreciat felul nostru de a colinda, ca turiști într-un oraș străin, adică la picior și uneori fără o țintă precisă. Doar așa poți înțelege puțin din sufletul acelui loc.

Mi-ar fi plăcut să avem timpul necesar pentru a vizita Muzeul Academic, Muzeul Național Machado de Castro dar mai ales Casa Museu Bissaya Barreto. Poate vom mai avea ocazia să poposim în Coimbra.
Dacă alegeți să vizitați Coimbra în iunie, aflați că pe 26 iunie 2021 tenorul Andrea Bocelli va cânta pe stadionul Cidade având ca invitată pe regina fado-ului lusitan, Marza. Este un spectacol important în care Coimbra își pregătește oarecum candidatura pentru Capitală Europeană a Culturii din 2027.
Mie mi-a plăcut Coimbra, fiecare clipă petrecută pe străzile ei. Deși un oraș cosmopolit prin tineretul universitar, păstrează totuși spiritul portughez care tânjește după gloria trecută, așa cum vă povesteam și în alte articole, în special Muzeul Marinei ↣?. Și asta se vede și în monumentele lor moderne, cum ar fi Monumentul eroilor de peste mări din Coimbra, un loc ce mi-a amintit de Lisabona și vizita la un muzeu militar ↣? De aceea închei cu niște versuri pe care le veți găsi scrijelite în piatra unui monument atipic, un zid curbat cu câte o bancă de fiecare parte a lui:
Valeu a pena? Tudo vale a pena, Se a alma não é pequena.
Fernando Pessoa
(A meritat? Totul merită, Dacă sufletul nu este mic.)
Confirmări/Notificări