Nu știu câți ați fost pe coastele portugheze, prin zonele miraculoase din Algarve și mai ales câți v-ați oprit la magazinele mai mari cu  suveniruri. Dar la terasele lor frumoase cred că ați poposit și v-ați uitat atent la vasele asemeni unui ozn, prevăzut cu două toarte, balama și încuietori. Dar mai ales v-au ajuns la simțuri miresmele ce răzbăteau împrejur când jumătate din obiectul metalic misterios se dădea într-o parte. 

Cataplana de cod cu șuncă și scoici

Ei bine, dublul castron se numește simplu cataplana, plural cataplanas. La fel și mâncarea preparată în el apare pe meniurile restaurantelor locale tot cu numele cataplana, singura diferență fiind că unii patroni trec și conținutul preparatului, adică pe meniu trec dacă este gătită o cataplana doar din diferite feluri de pește sau din pui, pește și cârnați cu multe legume, adică mâncarea tradițională.

Cataplana este specifică însă zonei Algarve, este un simbol dacă vreți, deși în prezent se întâlnește, vas și conținut,  în diverse regiuni turistice portugheze.

Originea vasului cataplana este necunoscută. Se bănuiește doar că este o moștenire a lungii dominații arabe în această zonă, știut fiind că maurii au ocupat și condus zona  cam 600 de ani. A fost o perioadă de dezvoltare a ținuturilor acestea, aici instalându-se o puternică clasă intelectuală maură dar și sufiștii, renumiți pentru crezul lor că există puternice legături între iudaism, creștinism și islam, susține pictorul portughez  Lima de Freitas. Acesta are o interesantă idee că prin gătirea la foc a unor amestecuri de de midii, pește, creveți, calamar,  cârnați picanți, carne de porc, legume (ceapă, usturoi, roșii, ardei), ulei de măsline și ierburi   maurii au experimentat cumva alchimia în bucătărie și neapărat legătura dintre cele trei mari religii monoteiste. Azi se fac și cataplanas cu iepure, pasăre sau porumbei. Cert este că doar umblând pe străzile localităților din regiunea Algarve, te copleșesc urmele influenței ocupației maure și, seara mai ales, aromele cosmopolitei bucătării portugheze. Ferească Sfântu’ să-ți mai fie și foame!

 O legendă locală spune că numele cataplana ar veni de la scoicile folosite la prepararea cataplanelor după rețetele tradiționale. Sunt folosite în mod special două tipuri de scoici, în limbajul popular cristaos e judeus / creștini și evrei, unele mai mari, cele de pe malul mării și cele mai mici culese din estuarele râurilor locale.  Vasul se deschide și este asemeni unei scoici, de aceea străinii îi zic  clam shaped / în formă de scoică

The New York Time considera prin anii 1980 că acest fel tradițional de mâncare nu s-a răspândit decât greu în restul Portugaliei deoarece turismul s-a dezvoltat târziu dinspre Lisabona, zona centrală, spre sudul țării, regiunea Algarve

Este interesant că în unele cărți de gastronomie portugheză, cataplana nu este amintită deși au capitole întregi despre bucătăria din Algarve! Pentru mulți este un mister această omisiune. Deși este clar că aceste vase și rețete s-au folosit de ceva timp, nu sunt amintite decât prin 1982, în  Cozinha Traditional Portuguesa de Maria de Lourdes Modesto.  În această carte se spune că este o tradiție a vânătorilor care își pregăteau mâncarea  în astfel de vase așezate pe jar în gropi de pământ, totul la foc lent. Principiul este același cu al unui vas tajine, marocan, doar că acela este obligatoriu de ceramică iar cataplana este metalică.

Cataplana tradițională se făcea doar din cupru, azi se fac și din aluminiu sau inox dar parcă nu au același farmec. O cataplana trebuie să aibă o mică balama între cele două vase, apoi două cârlige laterale care să țină vasele închise și desigur două toarte. La masă se aduce fierbinte și se pune pe un suport metalic sau ceva special făcut din resturi de plută.

Cartea de mai sus amintește că în Portugalia centrală se folosea după Primul Război Mondial, un vas de gătit rapid, la foc iute, cu jar atât dedesubt cât și deasupra, vas numit  Prussiana.

Prussiana sau Femeia prusacă era un vas de gătit rapid care semăna cu cataplana dar de fapt era făcut din căștile metalice ale soldaților prusaci! Inventivi portughezii într-o perioadă de mare sărăcie. Explicația pentru aceste prussiene a fost că era criză de vase, de bani și așa au ajuns oamenii să adune căștile abandonate ale prusacilor și să le dea o nouă întrebuințare, mult mai pașnică.  Se merge, mai ales în lumea unei anumite bresle, până la a considera că prussienele au fost cele care au inspirat lucrătorii în metal să creeze cataplane.

A blue bowl filled with Portuguese pork with clams and fried potato cubes.
Foto David Leite. Cam așa arăta și cataplana noastră, doar că avea și mai multe scoici…mici!

Am mâncat cataplana în patria mumă, cum s-ar zice, în Lagos, foarte aproape de vechea piață de sclavi, în zona plină de terase. Am cerut să fie acea tocană doar din carne, zarzavaturi și condimente dar nu aveau, așa că ne-am trezit cu un ditamai vas plin cu orez, legume, condimente, puțin usturoi, puțin vin și multe bucăți de carne de porc, cârnați și … scoici, acestea probabil judeus că erau cam micuțe. Bănuiesc că era un fel de amêijoas na cataplana, cataplana cu scoici dar făcută și cu carne și orez pentru a împăca cu un singur fel cererile turiștilor. Bine că n-a fost și cu ochi de pește sau buze de pește cum se face prin unele insule și despre care aflasem din diverse ghiduri că precis mâncam doar pâine și visam urât noaptea. Pentru cineva care nu se omoară după scoici, combinația porc/scoică pregătită înăbușit în ulei de măsline și puțin vin, a fost totuși interesantă la gust dar nu pot spune că m-aș întoarce acolo doar pentru cataplana. Pentru orice fel de mâncare portugheză care nu are scoici, da, încă visez să revin acolo. Și pentru pasteis de nata »📄, și pentru pasteis de bacalhau »📄, cel de la Mrea. Jeronimos.  La cât de mare a fost vasul cataplana cu cataplana (sic!), două persoane n-am reușit să mâncăm decât jumătate. Am uitat să facem poze, era, spre regretul nostru, ultima seară în frumosul Lagos și eram încântați de apus, plus că la masa alăturată servea doar friptură de porc portugheză😅 un superb patruped alături de tinerii lui părinți. 

Astăzi cataplana se servește în toată Portugalia, rețete mai mult sau mai puțin originale. Unele feluri se pregătesc și cu fructe – am citit o rețetă de cataplana din miel, condimente și smochine uscate. Am văzut în Coimbra o ofertă de cataplana vegetariană! Ce ți-e și cu negustoria!  Avantajul pregătirii unei cataplane este că poți combina orice vrei, aproape orice fel de carne cu pește, ulei de măsline și cu ce legume vrei, poți să-i adaugi și fructe și neapărat un vin alb care să fiarbă cu toate celelalte. Și desigur marele secret al oricărei bucătării, condimentele!

Dacă doriți să vă luați drept suvenir o cataplană de cupru, precum cea din poză, aveți grijă că metalul este lăcuit și lacul trebuie obligatoriu îndepărtat înaintea primei utilizări. Cereți informații cum să faceți asta dacă obiectul nu are niște instrucțiuni atașate. Cele din cupru sunt fie netede, fie ciocănite, deci manuale și atunci sunt mult mai scumpe. O cataplana obișnuită, lucrată industrial, era anul trecut cam 30 – 35 €, cele de de cupru ciocănit aproape la dublu. La prețuri mai mici se poate lua o cataplana de 200 g, pentru căsuța păpușilor eventual. Dacă vă apucați să gătiți în acel vas de cupru, pregătiți-vă să-l și curățați și să-i redați strălucirea 😅. Totuși aceleași gusturi se pot obține și într-un wok bun de fontă dar obligatoriu cu capac greu, pe măsură.

La restaurant dacă vă hotărâți să comandați o cataplana, indiferent de rețetă, lăsați ospătarul să desfacă vasul căci aburii fierbinți din interior v-ar putea strica puțin distracția. Și nu uitați să o combinați cu un vin provenit din cramele regiunii, eventual din jurul orașului Lagos.

După cum vedeți sau veți vedea dacă urmăriți blogul meu, nu mă încurc în vacanțe cu orice fel de mâncare obișnuită,  internațională. Prefer pe cele ce se mănâncă din vaza de flori – sach »📄, prefer să mănânc micuțe franțuzoaice »📄  sau să mă delectez cu gustoasele amestecuri pregătite în vasele de tip clam-shaped zise în portugheză cataplana. Prusiana a dispărut după anii 1950.

Lagos

Vacanțe frumoase și gustoase să aveți!

%d blogeri au apreciat: